Situat la o altitudine de 432 m, Bicazul este străjuit de munţi împăduriţi, ca înălţime remarcându-se muntele Sima – 1147 m, Bâtca Stegea – 1316 m şi Cosmiţa – 1014,5 m.
Căile de acces către oraşul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neamţ (26 km), DN 17B şi DN 15 dinspre Vatra Dornei (131 km) şi Topliţa (112 km)., DJ 155F Bicaz- Izv. Muntelui
Oraşul Bicaz se întinde pe 148 Kmp, având trei sate componente: Izvorul Alb, Potoci şi Secu.
Date statistice:
· Nr. locuinte: 3424
· Suprafata:148,9 kmp (Intravilan: 998,3 ha ; Extravilan: 12397,1 ha)
· Gospodarii:2719
· Educatie:Gradinite: 1; Scoli: 1; Licee: 1)
· Bicazul este singura localitate de munte unde se sărbătoreşte Ziua marinei.
· Patronii spirituali ai oraşului sunt Sf. Dumitru şi Sf. Gheorghe.
Condiţiile naturale ale zonei au favorizat dezvoltarea aşezării umane, istoria locului întinzându-se în timp pe o perioadă apreciabilă până spre paleolitic. Cercetările arheologice au descoperit pe terasa de la confluenţa Bicazului cu Bistriţa urme de viaţă inca din epoca de piatră.
Bicazul a fost la început un sat, menţionat pentru prima dată într-un hrisov din 12 august 1611 în care se menţiona: „satul Bicaz … format pe moşia Mănăstirii Bisericani”. În 1855 Mănăstirea Bisericani obţine un hrisov de întemeiere a unui târguşor comercial care a fiinţat in arealul actualelelor localităţi Bicaz si Taşca.
Bicazul a devenit domeniu regal în anul 1884 eveniment, evenimentul fiind legalizat prin Decretul nr. 1789/9 iunie 1884, semnat de regele Carol I.
Localitatea rurală a ieşit din anonimat începând cu 1951, când au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut şi ca Lacul Bicaz. Miile de oameni aduşi de regimul comunist în zonă au dat naştere coloniei muncitoresti şi ulterior, oraşului Bicaz, care în vremurile sale de glorie, a ajuns la circa 15.000 de locuitori.
În 1952 aici avea să fie pusă în funcţiune Fabrica de Ciment Bicaz care asigura necesarul de ciment pentru ridicarea barajului de la Bicaz. În 1960 s-au terminat lucrările la acest proiect gigant şi a intrat în funcţiune şi hidrocentrala „Stejaru”. În acelaşi an, la 26 august, printr-un decret publicat în Monitorul Oficial Bicazul a fost declarat oraş.
În ultimii 50 de ani oraşul Bicaz s-a dezvoltat şi chiar a prosperat prin apariţia industriei cimentului şi a altor fabrici de dimensiuni variate, din diverse ramuri economice, care au contribuit în mod direct la apariţia de noi locuri de muncă în zonă.
Construcţia barajului de pe râul Bistriţa şi a fabricii de ciment au condus la impulsionarea dezvoltării aşezării, astfel, in prezent această aşezare urbană numără 8200 de locuitori, iar ca preocupări economice, populaţia este antrenată în industria cimentului, exploatarea şi prelucrarea primară si secundara a lemnului, constructii, activităţi comerciale, creşterea animalelor şi cultivarea pământului, prestări servicii şi în activitatea turistică şi agroturistică.